Visele mele "erotice"

Haha. V-am pacalit, nu? Chiar credeati ca o sa va povestesc despre visele mele erotice? Doar sunt niste ghilimele acolo , totusi. Ideea este insa, ca in dimineata asta m-am trezit foarte foarte greu. Mai greu decat de obicei. Si asta pentru ca visam de zor.
Ceasul e pus sa sune la 6.20. Dar, de obicei ii dau snooze. Vad portiunea din ecran unde scrie snooze, cu ochii aproape inchisi Si culmea, asta mi se întampla in fiecare dimineata. Numai ca, de obicei, dupa primul sunet visul se spulbera si nici macar nu mai stiu ce visam cu cateva fractiuni de secunda inainte. Astazi însa a fost altfel.
Se facea ca eram intr-o duba, cu înca doua persoane. Nu stiu de ce duba si nu stiu nici orasul. Stiu sigur insa ca nu era duba mea si nici orasul vreunul pe care sa il cunosc. In prima faza la volan era o persoana pe care o stiu eu ca nu a mai condus de multisor si care, culmea, nu se descurca cu frana de mana.
Suna telefonul. Nu în vis. Pe noptiera. Dupa primul semnal al alarmei (care nu e chiar o alarma ci o melodie lina, ca sa nu ma sperii în somn) am dat snooze, cu ochii inchisi, dupa cum spuneam. Si am continuat sa visez.
Ma dau jos de pe locul din dreapta si fac schimb cu soferul. Adica trec la volan. In duba. Visul nu explica de ce duba. Dar parca parca era vorba despre orasul Sibiu. Sau Bucuresti. Dar Bucurestiul il mai stiu cat de cat, Sibiul deloc. Deci, probabil ca eram în Sibiu.
Suna telefonul. Snooze din nou. Pornesc duba. Las frana de mana, plecam. Masina merge aproape singura. Ajung greu la pedale. Virez dreapta. Mergem mai departe. Cu viteza. Stie cineva strazile? Nimeni. Nu avem GPS. Oglinda retrovizoare de pe centru nu exista. Hopa. Da’ avem oglinzile laterale. Dar alea sunt verticale.
Suna telefonul. Snooze. Stai asa, nu pot sa ma trezesc. Cum ma asigur eu cand in oglinzile retrovizoare vad mai mult fundul dubei si o bucatica din drum. Aproape ca nici nu vad daca e vreo masina pe langa noi. Mergem mai departe. Nu stim incotro. Gasim noi adresa. Dar, de fapt cred ca nu cautam nicio adresa. Doar mergeam. Vad usile din spatele dubei cum se balangane. De parca mai aveam un eu care era în exteriorul masinii.
Suna telefonul din nou. Îl opresc. Fuck. Exact cand viram din nou la dreapta si gasisem frana. Da’ mai stau un pic. Poate ajungem la destinatie.
Numai ca visul se schimba. Ma vad mergand la metrou. Un coleg in fata mea, vorbind la telefon. Eu cu ochii pe cer. Pe cer vad un individ negru, cu aripi. Era un peste cu aripi . Negru, negru. Si mare. Dar nu la fel de mare ca un nazgul. Dau sa scot aparatul din geanta sa ii fac poza. Pestele cu aripi dispare. Ufff. Am ratat poza zilei.
Aud scartaitul scarilor, inseamna ca s-au trezit vecini mai repede si iar stau la coada la baie...M-am scos.