luni, 9 februarie 2009

Colours of my mood




Imi pun atatea piedici incat ajung sa ma gandesc ca io ma sabotez cel mai aiurea si mai ales degeaba!
Dc tot ascult acuma muzica irlandeza (lord of the dance, ala pe care il urmaream cand eram mica de la ora 12.00 marti seara) ?! am o idee: as vrea ca toata lumea sa o ia dimineata in pasi de dans irlandez si cand ma saluta sa dea din picioare ca un cal . ar fi frumos, am face miscare si ar merge perfect pentru momentele cand te caci pe tine sau cand te mananca in fund. as merge pana intr-acolo incat as accepta ca cearta sa fie inlocuita cu pogo. te enerveaza careva? bang, sari pe el! si azi chiar sunt pacifista de la vremea asta care ma inmoaie mai rau decat un copil care se bucura de baloane din pur universal.
Si as mai vrea sa injur mult si cand trebuie, pt ca nu stiu daca ati observat da injuram numa dupa sau inainte de momentu cand ne-ar prinde bine sa injuram pe cineva. asa ramanem sa injuram la persoana a 3-a si n-o sa aiba niciodata efectu scontat la persoana a treia . luati-o altfe: eu ma f*t, tu te f*ti, el/ea se f*te , pai ce-mi pasa mie ca ea se f*te? la fel si cu injuraturile, le aruncam asa degeaba si nu se duc unde trebuie. (acele stelute au fost strict de dragu blog-ului, nu pt copiii care oricum dc-au reusit sa intre pe site-ul asta stiu si ce vocala sa cumpere in locu stelutei)
Chiar unde se duc injuraturile cand nu sunt adresate direct? Isi asteapta randu sau raman in univers si se prind de care-o fi? Eu as vrea sa le reciclez si sa le dau cadou unora care mi-au reciclat mie nervii.
Gata, m-am linistit ma duc sa gandesc pozitiv si sa injur.
EDIT: criza scoate din mine ce-i mai "bun" . Imi iubesc momentele de excelenta in batut campiiiiii ;)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu